Totalul afişărilor de pagină

sâmbătă, 5 martie 2011

Experimental

Pentru mine grupul Experimental a insemnat ca mesaj rock, mai mult decat Iris sau Voltaj-ul din perioada anilor 80.
Mai pe scurt a fost trupa mea de suflet si asa a ramas.O adevarata forta a heavy-metal-ului din vremurile cenusii ale epocii de aur.
Primul contact cu ei l-am avut prin 1982 cand mergand la Biblioteca Orasului Zarnesti, aveam sa aud ceva sunete ''grele'' ce se strecurau printr-o usa intredeschisa ce ducea spre etajul superior al cladirii.
Din curiozitate am urcat sa vad ce se intampla acolo ,dar urcarea mea timida avea sa se opreasca la jumatatea drumului rusinat de prezenta unor indivizi mai pletosi ce stateau la o tigara.
Fugind direct casa aveam sa nu dau o asa mare importanta acelei zile.Toate aveau sa fie uitate pina intr-o seara cand aveau sa se produca intr-un spectacol la Clubul Muncitoresc ''6 Martie", o sala superba de 600locuri cu o scena mare si unde acustica era foarte buna.
""EXPERIMENTAL si Prietenii "se numea parca acel spectacol. Intr-o sala arhiplina si dupa o astepare unde s-au produs diferite personaje locale cu talent , aveau sa intre baietii..
La aceea vreme la tobe era Puiu Delioran ascuns dupa o masca traditionala barbara , la bas se gasea Lucian Ion, chitara Nelu Miclos si unul din fratii Traista si la voce parca Florentin Traista..
A fost pentru mine primul concert de rock, live.
Plecarea fratilor Traista si a lui Puiu Delioran avea sa duca la schimbari  de componenta.si de stil.
Prin venirea lui Marin Dorian la voce si mai tarziu a lui Adrian ''Coco'' Tinca -chitara alaturi de Berlea Liviu-tobe, trupa avea sa sune mai heavy .
A fost perioada pe care  am iubit-o cel mai mult si unde avea sa sa nasca cantece extraordinare;
Binele din Noi
Alergand catre Voi
Trepte ce nu Sunt,
etc.http://youtu.be/2NjRRXk_lD0

luni, 24 ianuarie 2011

poze de la "Posada 92"

Un festival care aveam sa-l descopar in '87 pe cand imi faceam servicul militar la o unitate militara de "vanatori de munte". cu locatia in C-lulg Muscel, jud Arges.
Oras pe care l-am indragit foarte mult, cu multi oameni draguti, naturali in purtare si foarte primitori..
Am gasit ceva poze uitate printr-un album prafuit si m-am gandit sa le postez in speranta ca voi fura niste zambete nostalgice.

Costi, stanga, Nuca (Prosectura) , Nelu si Petre (Excentric)


Nuca(Prosectura),Costi(Despot))

Pe scena era o trupa din Sibiu

Costi (Despot), Eu (Despot), Nelu si Petre (Excentric)






Petre, stanga, Costi, Voicu(Despot), Nelu


ceva articole de ziar

Gazeta transilvania
10 09 1993

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

pentru anonimi

eu zic ca ar fi frumos si corect sa va dati un nume, atunci cand postati un comentariu.
si daca aveti ceva de completat in privinta celor ce le scriu, m-ar ajuta enorm sugestile voastre.
mult timp a trecut de cand s-au petrecut cele ce incerc sa scriu si uneori memoria poate sa imi joace feste.
daca aveti ceva fotografii cu trupa sau cu cei de prin trupa, ar fi binevenite. sa le postati.
in rest;
Un An Nou Cat Mai Bun!

iese al naibi de rau

Cu o seara inainte aveam sa trecem pe la Ticke sa aflam ultimele vesti in legatura cu cantatul de a doua zi.
Vesti nu prea bune venite aveam sa auzim.Cea mai dureroasa era cea anume ca am fost trecuti sa cantam in prima zi , ca prima trupa de deschidere
Nu a contat ca erau o gramda de trupe necunoscute venite de prin Bucuresti care puteau sa faca acest lucru. Trupe ce aveau sa se formeze doar pentru aceasta manifestare si binenteles sa mai castige un ban. .
Noi eram provincial, fara sustinere manageriala si nici macar cu o sustinere locala.Plus ca nu cerusem nici un onorariu. Doream dor sa ne promovam muzica noastra.
Am refuzat pe moment sa acceptam propunerea. A canta prima trupa la un festival de asa anvergura , era ca un act de sinucidere.
Dupa mai multe discutii am acceptat propunerea , lucrul care avea sa ne aduca un gust amar mai tarziu.
In aceea seara aveam sa-l inalnim si pe Gabi Gombos , plecat dintre tarabele pline cu casete piratate din Bucuresti,pentru a urmari evenimentul si de a scrie ceva articole la celebra revista unde colabora, Pop Rock&Show.Revista patronata de Andrei Partos.
Figura groteasca cu iz de cetatean al capitalei, dar cu un talent extraordinar in ale vorbitului si scrisului, ma facut sa-l accept din prima ca sfatuitor sef pentru problemele trupei.
Nimic nu era pe gratis. Pentru a avea cele mai bune informatii, noi trebuia sa il aprovizionam cu ceva palica(marea lui iubire) si slanina afumata. deh! Slabiciuni omenesti!
Ticke ca de obicei. Om primitor in casa lui, cu deschidere catre subiecte muzicale si unde bautura se scurgea precum apele Barsei, accepta cu politete iesirile unora.
O adevarata gazda pentru lumea muzicala din underground!
A doua zi ne-am prezentat la cortul oficial pentru a ne ridica acreditarile.
Multa luma din zona muzicala. Care mai de care cu aere de vedete, nu le puteai vorbi pentru ca aveau un fel de oboseala pe corzile vocale.Caraghiosi uneori .,fiecare cred ca se gandea cum sa faca o impresie cat mai buna pe scena si binenteles la banul ce trebuia intrat in buzunar.
Ce spatiu de sonorizare.! Ne-am trezit cu 10 minute inainte de a incepe festivalul ca putem sa ne reglam si noi instrumentele pe scena.
Costi saracul nu avea cinele si parca nici premier performant. Noroc cu Edi Petrosel de la Holograf, care a facut o bruma de bine si si-a oferit setul de tobe.
La acest gest am ramas cu o parere foarte buna de baietii lui Bitman. Modesti si de treaba!
In timp ce primul rocker al tarii, Petre Magdin, prezenta deschiderea festivalului international Dracula, noi plin de emotie, cu mainile tremurand ,cautam sa ne acordam chitarile si sunetul pe statiile de pe spate.
Timp de cantat, maxim 20 minute. O adevarat nesimtire venita de la organizatori.
Sonorizarea era asigurata de migas real.Un mare nume la aceea vreme, dar ca seriozitate zero.
Ce sa intamplat in timpul recitalului a fost o adevarata bataie de joc.
Costi, care saracul batea doar cu o mina, nu ne auzea mai deloc. uneori basul, uneori doar o chitara, iar vocea mea mai deloc.Tobele erau singurele ce le auzeam pe scena.Aveam mare problema a ne sincroniza.
Cantam de parca ne aflam pe ace. Cu o ureche intinsa spre tobe si una spre scena si cu o comunicare vizuala, incercam sa suplinim lipsa sunetului pe scena in timp ce piesele curgeau.
Ca o concluzie, recitalul nostru a fost cu adevarat stresant, mai ales din teama de nu a gresi cu ceva cantecele noastre .Sincronizarea a fost cea mai mare problema.
In fata, adica acolo unde publicul trebuia sa auda la un sunet cat de cat normal, cantecele noastre se auzea de parca eram la Europa Libera.
Nu ne-m putut abtine si la final am zis ceva vorbe grele la cei ce erau responsabil cu sunetul. Putin le-au pasat de noi , cu toate ca le dadusem si o sticla de votca in speranta de a nu ne macelari sunetul.
Nu a fost sa fie.
Si uite asa am plecat cu un gust amar n de la faimosul festival Dracula!
Iar ca cireasa sa fie pusa bine pe tort. In unele din ziarele locale si nationale a aparut ceva randuri despre noi si cu o poza din timpul recitalului..........poza de fapt era cu National Slum!
trupa lui Ticke si a lui mari(Detector), ce aveau sa cante a doua zi si a doua trupa de deschidere(sic!)
va urma.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

...atunci cand iti doresti ceva. sa iasa bine...........

Din pacate accidentul prin care Costi a trecut mi-a confirmat ca oricat asi fi incercat sa creez un grup de muzica cu tenta profesionista nu aveam sa reusesc.
Balanta era inclinata catre fenomenul de dezorganizare al formatie cu implicarea:"las' ca merge si asa".
Supararea mea era asa de mare incat imi venea sa parasesc Ura si sa fac altceva.Singurul lucru care ma mai tinea era ca iubeam ceea ce faceam si in final mi-am zis sa nu cedez asa de usor.
Taberele din grup erau imparite in doua. Eu, cu influente mai mult spre punk si Costi cu Barbuelscu spre power metal si death. Dan Ionel nu avea nici un cuvant de spus , preferand sa stea la locul lui si sa asculte, fara sa intervina cu ceva idei.
Ma durea de asemena si felul in care Costi isi schimba vorba odata ce ne desparteam.Mereu cu prietenul lui cel mai bun, care il intelegea in toata lui priceperea si alaturi de ceva beri, ducea la impresia ca il durea undeva de cele ce vorbeam.
In concluzie formula de patru nu prea isi gasea rostul dar am continuat sa repetam asa in continuare,pina la o saturare psihica. deh!
Dupa ceva zile de suparare , normale,dupa acel stupid accident,repetitile aveau sa reinceapa, chiar daca sectia ritmica era vaduvita de o mana.
Ne pregateam pentru festivalul Dracula, organizator fiind Petre Magdin.
Acest festival avea sa se desfasoare dupa celebrul festival Cerbul de Aur. Manifestare internationala care dupa parerea mea era o pierdere de timp si energie pentru marea majoritate a contribuabilor onesti.
O adevara masinarie de spalat bani pentru bucurestenii veniti de la Tvr si nu numai.
In fine!
Cu ajutorul lui Ticke de la Pansament am reusit sa prindem si noi un loc de participare la ceea ce vroia sa organizeze Magdin.
Toate bune si frumoase, mai ales ca Tobosarul nostru se descurca binisor sa bata toba doar cu o mana.
Am pregatit setlist-ul pentru acest micro recital si asteptam nerabdatori ziua aparitie pe scena amplasat in Piata Sfatului din Brasov...........
va urma

sâmbătă, 17 iulie 2010

totul are un termen..........


Vara lui '93 isi continua mersul monoton.Mare lucru nu aveai ce face in Zarnesti.Oras mic de munte cu ceva carciumi si un cinematograf care de abia de mai isi ducea zilele.
Uneori cand aveam repetiti mai reuseam sa ne strecuram in sala de proiectie pentru a vedea un film.
Daca sala de repetitii pe care o aveam se gasea la subsolul acelei cladiri era si pacat sa nu profitam, in limita bunului simt si a unui efort maricel in a distrage atentia supraveghetoarelor de sala, de a viziona un movie gratuit
Daca noi repetam acolo unde razele soarelui nu avea acces , mai la un etaj superior isi faceau veacul si cei de la Excentric . Intr-o alta incapere si cu o alta dotare tehnica,mai buna.Acest ajutor venea de la fratele lui Costin, chitaristul care se intrebuinta cu o alta trupa rock, Episcop.
Intre timp cei de la Excentric aveau sa dispara subit pentru cateva zile. Aceasta ciudatenie aveam sa o aflam mai tarziu din povestile lor. Afland de un festival de rock ce se producea in Satu Mare, aveau sa se inscrie fara a ne spune si noua.
Egoism sau invidie? Pentru cei din afara fenomenului zanestean o sa zic ca a fost o neatentie voluntara.
Normal ca am fost suparati, mai ales ca cei ce s-au ferit de noi erau mereu prin preajma noastra, iar de la noi aflau mereu toate noutatile. .
Dar asa era Zarnestiul. plin de rautate si parsivitate.
Cine a petrecut pe acolo stie mai bine.
Dupa ce eram vai de capul nostru ,mai apare ceva ce avea sa afecteze trupa.
Costi impreuna cu Barbulescu , prieteni buni la cele bahice aveau sa faca un act de "voinicie" pe un drum ce lega doua cartiere.
Si erau fara frica pina cand , Costi a intrat in plin intr-o masina ce circula pe acolo. dar o alta varianta aveam sa o aud mai tarziu, anume ca masina condusa de un personaj cunoscut localnicilor avea sa intre in bietul nostru tobosar.
Rezultatul a fost ca pentru o luna de zile, Costi trebuia sa isi tina mana in ghips.
Lovitura era si mai crunta pentru trupa, cand Ticke (Pansament) ne anuntase ca vom canta la Dracula Rock. Un festival ce avea sa se tine in Brasov, in Piata Sfatului ,pe aceasi scena unde se tinea Cerbul de Aur.Organizator era Petre Magdin.
Supararea a fost foarte mare pentru mine vazand cat de mult vorbele mele erau ascultate de cei doi flacai, dar mai ales in felul in care eram mintit.
Si eu care visam la un band profesional.
Din pacate alegerea lui D.Barbulescu ca o a doua chitara avea sa ne aduca mai multa instabilitate in trupa.